Home        Despre Marcel Guguianu        Atelier        Lucrari reprezentative        Distinctii si medalii        Expozitie         Presa         Muzeu



 

Madalina Firanescu: Marcel Guguianu, în „Top 100” al artistilor lumii
Eternul îndragostit de Femeie, cu F mare, ca întrupare a frumosului si a senzualitatii, dar si ca izvor al energiilor creatoare, maestrul Marcel Guguianu ramâne, la cei 85 de ani recent împliniti, un spirit tânar care, prin libertatea gândurilor si fecunda imaginatie, învinge scurgerea timpului. Acest veritabil reper al vietii artistice românesti, care si-a reglat admiratorii cu o expozitie retrospectiva gazduita înca de Sala Dalles, si-au adaugat, zilele trecute, o noua distinctie în coplesitoare colectie adunata într-o cariera de invidiat. Este vorba despre Diploma decernata de Centrul Biografic International din Cambridge, Marea Britanie, care autentifica includerea acestui român atins de aripa geniului în elita „Top 100 artist 2007”.

Independent – 10 august 2007 >>>


 
 

Valentin Ciuca: Marcel Guguianu – seductia feminitatii
Daca arta a fost definita drept ceea ce place fara de concept, acest lucru nu înseamna ca artistii nu-si configureaza o viziune si o stilistica menita sa individualizeze creatia proprie si sa poreasca prin cunoastere si sensibil inventarul vizual al umanitatii. Marcel Guguianu, artist preocupat de a face din real o ipoteza de lucru si din simbol o religie, a glosat cu aplicatie si tenacitate pe ideea culturii corpului uman, fixându-i reperele semantice si axiologice în functie de un antropocentrism tutelar, ideea ca omul este masura tuturor lucrurilor l-a mentinut permanent racordat la etalonul uman, iar prin figuratie si metafora a înnobilat permanent conceptul.
Antic Art Magazin – iulie-august 2007
>>>


 
 

Adrian Paunescu: Triumful lui Guguianu
Mai vine clipa si mai trece omul,
Torential si vinovat se moare,
Prin tara unde seceta e mare,
Dar si mai mare este Guguianu.

Flacara lui Adrian Paunescu - 17 august 2007
>>>


 
 

Angie Ivan - Interviu cu Marcel Guguianu: Gândesc cu inima si cu dalta
Maestre, misterul feminin va este muza, iar atunci când „atacati”  bronzul si marmura, sculptati tandretea. Reprezinta operele dvs. O exaltare, dorinta de a descoperi sau este respectul adus acestei launtricitati?
M.G.: Eu cred ca launtricitatea feminina m-a descoperit pe mine si m-a apropiat. Este adevarat acea expresie care a devenit banala – muza. Este la fel de veche ca si muzica, natura, apele, fosnetul codrilor, adierile, furtunile din simfonia a VI-a de Beethoven. Cel mai fidel si mai expresiv lucru este ca exista o muzica a launtricitatii omului.
Revista Q Magazine 20 august 2007 >>>


 
 

Larisa Ionescu: La 85 de ani - Guguianu, un Rodin al României
Pâna în urma cu câteva zile, Sala Dalles a fost gazda unei expozitii de exceptie: Retrospectiva Marcel Guguianu. Plasticianul Tandretii, asa cum a fost numit, a reunit la un loc, cu prilejul închiderii, multe personalitati de calibru: Sabin Balasa, Adrian Paunescu, Razvan Theodorescu, Cornel Todea, Mugur Isarescu, Ioan Talpes, Adrian Vasilescu, Monica Davidescu s.a. Artistul, ale carui lucrari stilizeaza eternul feminin în sculpturi unice, realizate în materiale diverse, de la marmura la bronz, Guguianu este, la 85 de ani (vârsta pe care a aniversat-o recent, prilej cu care îi uram La multi ani!), acelasi vesnic îndragostit.
Independent, 24 august 2007 >>>


 
 

Augustin Macarie: Sculptorul frumusetii feminine
Între 9 iulie si 9 august 2007, în Sala Dalles din Bucuresti, publicul amator de frumos a putut admira creatiile de-o viata ale unuia dintre cei mai mari sculptori români contemporani, si de totdeauna, Marcel Guguianu. Categoric, a fost vorba-solemnitatea vernisajului si numarul mare al vizitatorilor au dovedit-o de un veritabil eveniment cultural-artistic.
Dimineata – 30 August 2007 >>>


 
 

Pasaj din discursul rostit de Marcel Guguianu la vernisajul expozitiei de la Banca Mondiala

Cer îngaduinta de a ma alatura oaspetilor de marca din Carpatii României, concentateni din tara unde prietenia se consfinteste adesea cu daruri. Astazi, este prilejul de a confirma acest obicei al poporului român prin bucuria cu care oferim înaltului amfitrion al acestui moment de cultura o lucrare din aceasta expozitie, lucrare ce reprezinta o silueta feminina în bronz cu trup de pasare. Este vorba de o legenda ce se refera la o fecioara de pe plaiurile Carpato-Danubiene (România) care se înnamoreaza de Soare, bucurându-se în diminetile când el rasare în aurora si se întristeaza în amurg. Însa mama Soarelui Natura, nu îngaduie acest amor îndraznet si, în obiceiul pamântului, trimite blestem asupra copilei, transformând-o în pasare, acea pasare ce în zilele noastre are zborul spre Soare, numindu-se în graiul românesc Ciocârlia (Lia). Poeti si artisti au rememorat în creatiile lor aceasta fantasma populara, ducând-o la acel simbol caracteristic poporului român, cu aspiratii la libertate, independenta, neutralitate. Se spun ca valoarea acestei opere de arta, daca este valoare, creste dupa moartea artistului. Dar sa nu va grabiti, caci oricum nu va va scoate dintr-un impas financiar… Am oferit cu placere acest simbol al unui popor ce traieste linistea muntilor si glasul apelor ce curg în oceanele lumii, gânduri de întelegere între oameni”.
Washington, 18 ianuarie 1996