|
|
|
Madalina Firanescu:
Marcel Guguianu, în „Top 100” al artistilor
lumii
Eternul îndragostit de Femeie, cu F mare, ca întrupare
a frumosului si a senzualitatii, dar si ca izvor al energiilor creatoare,
maestrul Marcel Guguianu ramâne, la cei 85 de ani recent împliniti,
un spirit tânar care, prin libertatea gândurilor si
fecunda imaginatie, învinge scurgerea timpului. Acest veritabil
reper al vietii artistice românesti, care si-a reglat admiratorii
cu o expozitie retrospectiva gazduita înca de Sala Dalles,
si-au adaugat, zilele trecute, o noua distinctie în coplesitoare
colectie adunata într-o cariera de invidiat. Este vorba despre
Diploma decernata de Centrul Biografic International din Cambridge,
Marea Britanie, care autentifica includerea acestui român
atins de aripa geniului în elita „Top 100 artist 2007”.
Independent – 10 august
2007 >>>
|
|
|
Valentin
Ciuca: Marcel Guguianu – seductia feminitatii
Daca arta a fost definita drept ceea ce
place fara de concept, acest lucru nu înseamna ca artistii
nu-si configureaza o viziune si o stilistica menita sa individualizeze
creatia proprie si sa poreasca prin cunoastere si sensibil inventarul
vizual al umanitatii. Marcel Guguianu, artist preocupat de a face
din real o ipoteza de lucru si din simbol o religie, a glosat cu
aplicatie si tenacitate pe ideea culturii corpului uman, fixându-i
reperele semantice si axiologice în functie de un antropocentrism
tutelar, ideea ca omul este masura tuturor lucrurilor l-a mentinut
permanent racordat la etalonul uman, iar prin figuratie si metafora
a înnobilat permanent conceptul.
Antic Art Magazin – iulie-august 2007
>>>
|
|
|
Adrian Paunescu: Triumful
lui Guguianu
Mai vine clipa si mai trece omul,
Torential si vinovat se moare,
Prin tara unde seceta e mare,
Dar si mai mare este Guguianu.
Flacara lui Adrian Paunescu - 17 august 2007
>>>
|
|
|
Angie Ivan - Interviu
cu Marcel Guguianu: Gândesc cu inima si cu dalta
Maestre, misterul feminin va este muza,
iar atunci când „atacati” bronzul si marmura,
sculptati tandretea. Reprezinta operele dvs. O exaltare, dorinta
de a descoperi sau este respectul adus acestei launtricitati?
M.G.: Eu cred ca launtricitatea feminina m-a descoperit pe mine
si m-a apropiat. Este adevarat acea expresie care a devenit banala
– muza. Este la fel de veche ca si muzica, natura, apele,
fosnetul codrilor, adierile, furtunile din simfonia a VI-a de Beethoven.
Cel mai fidel si mai expresiv lucru este ca exista o muzica a launtricitatii
omului.
Revista Q Magazine –
20 august 2007 >>>
|
|
|
Larisa Ionescu: La
85 de ani - Guguianu, un Rodin al României
Pâna în urma cu câteva
zile, Sala Dalles a fost gazda unei expozitii de exceptie: Retrospectiva
Marcel Guguianu. Plasticianul Tandretii, asa cum a fost numit, a
reunit la un loc, cu prilejul închiderii, multe personalitati
de calibru: Sabin Balasa, Adrian Paunescu, Razvan Theodorescu, Cornel
Todea, Mugur Isarescu, Ioan Talpes, Adrian Vasilescu, Monica Davidescu
s.a. Artistul, ale carui lucrari stilizeaza eternul feminin în
sculpturi unice, realizate în materiale diverse, de la marmura
la bronz, Guguianu este, la 85 de ani (vârsta pe care a aniversat-o
recent, prilej cu care îi uram La multi ani!), acelasi vesnic
îndragostit.
Independent, 24 august 2007 >>>
|
|
|
Augustin
Macarie: Sculptorul frumusetii feminine
Între 9 iulie si 9 august 2007,
în Sala Dalles din Bucuresti, publicul amator de frumos a
putut admira creatiile de-o viata ale unuia dintre cei mai mari
sculptori români contemporani, si de totdeauna, Marcel Guguianu.
Categoric, a fost vorba-solemnitatea vernisajului si numarul mare
al vizitatorilor au dovedit-o de un veritabil eveniment cultural-artistic.
Dimineata
– 30 August 2007 >>>
|
|
|
Pasaj
din discursul rostit de Marcel Guguianu la vernisajul expozitiei
de la Banca Mondiala
„Cer îngaduinta de a ma alatura
oaspetilor de marca din Carpatii României, concentateni din
tara unde prietenia se consfinteste adesea cu daruri. Astazi, este
prilejul de a confirma acest obicei al poporului român prin
bucuria cu care oferim înaltului amfitrion al acestui moment
de cultura o lucrare din aceasta expozitie, lucrare ce reprezinta
o silueta feminina în bronz cu trup de pasare. Este vorba
de o legenda ce se refera la o fecioara de pe plaiurile Carpato-Danubiene
(România) care se înnamoreaza de Soare, bucurându-se
în diminetile când el rasare în aurora si se întristeaza
în amurg. Însa mama Soarelui Natura, nu îngaduie
acest amor îndraznet si, în obiceiul pamântului,
trimite blestem asupra copilei, transformând-o în pasare,
acea pasare ce în zilele noastre are zborul spre Soare, numindu-se
în graiul românesc Ciocârlia (Lia). Poeti si artisti
au rememorat în creatiile lor aceasta fantasma populara, ducând-o
la acel simbol caracteristic poporului român, cu aspiratii
la libertate, independenta, neutralitate. Se spun ca valoarea acestei
opere de arta, daca este valoare, creste dupa moartea artistului.
Dar sa nu va grabiti, caci oricum nu va va scoate dintr-un impas
financiar… Am oferit cu placere acest simbol al unui popor
ce traieste linistea muntilor si glasul apelor ce curg în
oceanele lumii, gânduri de întelegere între oameni”.
Washington, 18 ianuarie 1996
|
|
|